Bunul simt, il ai sau nu il ai

Cand eram acasa la ai mei, nu intelegeam defel vorba asta cu bunul simt.Si mai aveau ei una, care functioneaza si azi: cei 7 ani de casa. Nu prea stiam eu la ce se refera. Ei pe masura ce am crescut, mi-am dat seama cat e de importat sa si bun simt si sa ai educatia aia de acasa.Daca atunci cand eram mica, nu salutam vreun vecin, de cum ajungeam acasa , mama ma pedepsea. Asta ca sa tin minte data viitoare sa stiu sa salut.
 
Insa, bunul simt cu tine doar de salutat si multumit respectuos. Trebuie sa stii sa respecti persoana de langa tine, nu trebuie sa dai dovada de misoginism, daca persoana de langa tine nu iti place. Poti sa-ti ceri scuze si sa te retragi frumos din locul respectiv. Mi se pare tare amuzant cand vad copii de 2 sau 3 ani care primesc ceva si multumesc. Sunt tare haiosi. Si pesemne ca aud lucrul acesta in familia lor. Un adevarat exemplu. Mai sunt si acei copii care te saluta de 10 ori daca te vad de 10 ori. E placut un timp, dar de la o vreme incepe sa te enerveze.
 
Bunul simt  incepe sa se vada undeva prin adolsecenta. Prin felul in care te comporti in societate, prin felul in care vorbesti cu cineva. Eu intotdeauna sunt de parere ca e cel mai bine sa fi dragut cu omul de langa fiindca altfel nu ai cum sa dai chix. Nu prea are ce sa-ti reproseze. Cred ca bunul simt ar trebui sa fie un elemnt elimintaori oriunde mergi, in prinicpal la munca si la scoala. Nu ai bun simt, pa si pusi, la revedere. Revino cand il dobandesti!

No comments:

Post a Comment