Degresant

Degresantul este un produs de curatare ce indeparteaza cu succes urmele chair si celor mai vechi pete de grasime.
In afara de petele de grasime, un degresant curata si grasimea arsa, resturile de ulei mineral sau vegetal depuse pe diverse suprafete tari sau conducte.
Fie ca doriti sa  folositi la scara indistriala sau numai pentru uzul din gospodarie, gama de degresant profesional va ajuta sa curatati usor murdaria fara a strica suprafetele.
Pe piata gasiti degresant de mai multe tipuri in functie de ceea ce aveti nevoie sa curatati :
Degresant pentru suprafete emailate - curata cu delicatete fara sa zgarie si fara sa lase urme chair si petele vechi de grasime
Degresant pentru motor - pentru curatarea motorului autoturismului de praf si impuritati depuse de-a lungul timpului
Solutie pentru desfundat tevi - indeparteaza grasimea depunsa pe tevile de scurgere care in timp poate forma un dop ce infunda scurgerea
Degresant universal - cu acesta se poate curata orice suprafata uleioase fara sa fie atacata sau zgariata in urma procesului.
Spuma activa auto - curata de pe autoturism atata murdaria cat si eventualele pete de grasime.
Toti acesti degresanti prezentati mai sus sunt ecologici, nu polueaza apa menajera rezultata in urma spalarii si nici aerul in zona in care sunt utilizati. Astfel  acestia prezinta un risc redus, spre 0 de a va accidenta sau imbolnavi in urma utilizarii acestor produse. Oricum, trebuie sa respectati instructiunile de pe ambalaj pentru a folosi corect degresantul si manusi de manaj deoarece pielea se poate irita.
Degresantul  va usura cu mult treaba in gospodarie deoarece nu trebuie sa mai faceti efort, sa frecati suprafata murdara sau sa fie nevoie sa reveniti de mai multe ori  asupra locului respectiv.

Un eseu..

Eseul e prin natura lui suspect. Nu numai pentru că e inconsistent în sine, o însăilare etc., reuşită sau aproximativă. Există şi o superioritate de esenţă a literaturii asupra eseului. Un eseu bun poate fi scris oricând şi de mediocri. Romanul bun nu poate fi scris decât cu talent. Diferenţă evidentă, pomenită rar. Am văzut inşi, mediu cultivaţi, cărora nu le-au trebuit mai mult de 1-2 ani de bibliotecă pentru a avea o viziune generală asupra culturii şi a începe să scrie apoi, onorabil, cu vervă chiar, eseu. Un fel de cameleonism cultural, de maimuţărire a modelelor de pe piaţă le-a fost de ajuns pentru a copia o postură, un vocabular, o sintaxă şi o afectare pe măsură. Oameni care au putut păcăli pe toată lumea, începînd cu ei înşişi. Romanul nu-l poţi păcăli cu criteriul cantitativ. Asimilarea, truda, ‘hărniciile goale’ de care vorbea un tip cândva – sunt inutile. Ştii să-l scrii sau nu ştii. Construieşti o lume sau nu. ‘Buna şi cinstita proză’ rămâne testul unic. Eseul e o capcană teribilă, fiindcă îţi dă cea mai falsă perspectivă asupra vieţii şi valorii tale. Poţi păcăli pe toată lumea, poţi scrie în viaţă două-trei duzini de cărţi aplaudate, poţi fi celebrat, laureat – şi totuşi tu să fii nimeni, în esenţă absolut şi definitiv nimeni, s-o ştii dureros şi să suferi în fiecare clipă, până în ultima zi a vieţii tale, din intuiţia, spaima şi golul ăsta: ‘La douăzeci de ani după moarte, nici naiba n-o să mai ştie că am existat’.

anii ’90

Dacă trebuie să circumscriem neapărat, undeva prin anii ’90-2000 s-a îngustat aria libertăţii în spaţiul public. Puteau fi văzute atunci, îmi amintesc, emisiuni de televiziune în care invitaţii fumau sau beau şampanie. Inutil să ne gândim că vom mai putea atinge acel climax al libertăţii. Cineva mă întreba zilele trecute dacă îmi amintesc vreun film din ultimii ani în care actorul, intrat într-o maşină, să nu-şi pună imediat centura de siguranţă. Am fost uimit că nu-i puteam cita nici o scenă. Spaţiul libertăţii se restrânge subtil, pe măsură ce o mulţime de asociaţii ne păzesc de noi înşine. Asociaţii de voluntari; cu voluntariat plătit. Deşi sunt voluntari, modern este să fie plătiţi. E pentru că altfel n-ar putea fi voluntari. Tot felul de asociaţii, ONG-uri şi fundaţii trăiesc din strâmtorarea spaţiului public după mărimea minţilor lor, având de partea cealaltă turme de avocaţi vigilenţi. Te păzesc de poluare, de alimente non-bio, de alcool, grăsimi, sare, chimie, fizică, estetică, artă şi în general viaţă. Într-atât a reuşit dresajul, încât dacă s-ar face azi, brusc, o emisiune de televiziune cu invitaţi care ar fuma, ar urma mii de telefoane de la părinţi indignaţi, ameninţând cu procese deoarece odraslele le-au transmis, în momentul acela, că a fuma e cool şi că doresc cu orice preţ să-i imite pe cei de pe ecran. În numai zece ani dresajul imbecilităţii a reuşit; asimilăm şi preluăm noi înşine discursul Poliţiei.

Chiar după studiile conform cărora fumatul pasiv e o invenţie şi n-a existat niciodată ca pericol real, am văzut inşi care ar ucide bucuroşi fumătorii din preajmă. Nu pentru că fumul de ţigară e olfactiv insuportabil (lucru adevărat, dar atunci n-ai decât să pleci, pentru că tu deranjezi estetic, auditiv, igienic, intelectual sau oricum altfel, căci toţi deranjăm într-un fel sau altul când suntem vii), ci pretinzând că acesta îi ucide. Nici o nevoie de supraveghetori. De-acum înainte toţi aceşti inşi pot muri liniştiţi, de moarte bună şi sănătoşi, cum îşi doresc: ştim să ne anulăm singuri aria de libertate.
În filmele unde scena prinderii prompte a centurii de siguranţă nu lipseşte niciodată, acelaşi actor performează apoi delicate violuri, pornografie, măceluri explicite, omoară cincisprezece oameni şi are replici vioaie despre orizontul estetic.

Pe afişul celebru al expoziţiei Sartre, din urmă cu câţiva ani, acestuia i s-a şters ţigara dintre degete. Surpriză şi mic scandal, stins repede. Urmarea a fost că o mulţime de tipi se fotografiază acum cu ţigara în gură, dând de înţeles că gestul lor sfidează cenzura Sistemului. Numai că faire contre c’est faire pour. Unica victorie posibilă e deturnarea majorităţii. Dacă tot ce faci e să conteşti un lucru, nu eşti decât umbra în oglindă a ceea ce ai contestat. Depinzi de el, te afirmi în raport cu el, îi parazitezi fiinţa, eşti clona lui à l’envers. Capcana Sistemului e că eşti sclavul lui şi când eşti pro, şi ostentativ contra, valorizându-i pe dos limitaţiile.

…Mai am pe undeva colecţii de reviste franţuzeşti din anii ’45-90. Somptuoase reclame la ţigări şi băuturi, întinse pe pagini întregi. Le răsfoieşti uimit. Ce epocă. Astăzi nu te-ar crede nimeni. Le-aş dona. Trebuie să existe pe undeva un muzeu al libertăţii.
Toate astea încă se mai puteau întâmpla prin anii ’90.

Despre gheata carbonica

gheata carbonica
Poate ati mai vazut pe la televizor cum se realizeaza sablarea adica acea activitate ce se ocupa cu curatarea suprafetelor cu un jet puternic de nisip sau apa, materiale cu puternice proprietati abrazive. Se poate spune ca  e un fel de slefuire ce curata rapid un strat subtire de la suprafata materialului sablat. Insa, mai eficienta decat apa sau nisipul, gheata carbonica in forma ei solida reprezinta un material la fel de dur precum cele doua mentionate mai sus, fiind o solutie ideala pentru sablare. Singura diferenta este ca la folosirea ghetii uscate nu mai exista nici un fel de resturi de curatat avand in vedere ca dupa utilizare gheata se evapora, lasand suprafata curata.
Inca din anii 1800, un om de stiinta francez a descoperit cat de importanta este gheata carbonica dar pana pe la inceputul urmatorului secol nimeni nu brevetase inca o asemenea  inventie. Totusi lucrurile au evoluat odata cu oficializarea proprietatii intelectuale asupra acestui produs, lucru facut de americanul Thomas Slate. Din acel moment productia si distributia de gheata carbonica a devenit o afacere din ce in ce mai importanta.
Limitata insa de costurile de productie nu tocmai reduse, ultima problema in calea folosirii pe scara larga a ghetii uscate a fost rezolvata prin descoperirea altor procedee industriale, care produceau dioxid de carbon care element secundar.
 Metodele de lucru pentru extragerea amoniacului din azot au fost unele dintre cele care au stat la baza extinderii facilitatilor de productie care realizau gheata carbonica. Dar nu numai procedeele de fabricatie au inregistrat un progres deosebit ci si domeniile de utilizare ale ghetii. La inceput tehnologia era folosita doar la punerea in fuctiune a spatiilor frigorifice de depozitare care nu foloseau sistemele ciclice cu freon insa acum gheata carbonica a inceput sa fie foarte cautat in industria sablarii si nu numai datorita unor puternice avantaje pe care aceasta substanta le ofera.
In alta ordine de idei,  varianta alimentara a ghetii carbonice este folosita atat pentru refrigerarea instantanee a alimentelor si mostrelor din laboratoare cat si pentru pregatirea unor evenimente festive. Asa se face ca masinile de fum cu gheata uscata au devenit o adevarata moda iar bauturile ce contin aceasta substanta sunt si ele la moda, fiind apreciate pentru aspectul pe care il ofera chiar si celui mai simplu cocktail.

Ce surpriză

Italienii din Lampedusa, ieşiţi pe ţărm cu sutele pentru a-i trimite înapoi pe imigranţii de pe vapoare, sunt calmaţi:
– Nu vă faceţi probleme, nu rămânem aici: ne ducem în Franţa, în Germania…
‘Revoluţiile arabe’ fiind acele lucruri pe care le faci pentru a rămâne în ţara ta.

Stéphane Barsacq, Cioran. Ejaculări mistice (Seuil, 2011). Un omagiu adus cuiva care se pricepea la titluri.

Onfray despre suprabogaţi: ‘Dacă banii ar aduce fericirea, am şti-o, n-am mai avea atâtea nevroze la cei bogaţi. (…) Există un adevărat blestem al hiper-bogăţiei: te condamnă să nu trăieşti decât cu paraziţi, cu linge-blide, ipocriţi, linguşitori, măgulitori, curtezani, adulatori… (…) Dar nu vreau să-i plâng pe bogaţi, care au posibilitatea imediată să devină săraci, alegând asta dacă doresc, ceea ce nu e cazul săracilor, care n-au de ales’.

Figurile emancipate. În momentul morţii, Washington avea peste 300 de sclavi negri.

Avertismentul unei asociaţii împotriva sinuciderii: ‘Sinuciderea este o soluţie permanentă la o problemă temporară’. – Eroare pioasă. Sinuciderea e o soluţie permanentă la o problemă permanentă.
Ba chiar, dacă te gândeşti mai bine, e o soluţie temporară, o non-soluţie, la o problemă cum nu se poate mai clar permanentă.

Un european ia legătura cu câţiva japonezi care se ocupă cu filozofia riscului şi îi întreabă cum merg lucrurile zilele acestea. În momentul când nivelul de radioactivitate a ajuns să afecteze apa de la robinet, unul dintre ei a spus:
– Ei bine, voi pierde 20 de ani din speranţa de viaţă. Nu-i nimic.
Un altul remarcă:
– Ştii, se întâmplă ceva inedit cu noi, în clipele astea. Nu un sentiment religios, pentru că nu suntem credincioşi, dar un soi de deschidere spre o pasivitate absolută.

Heidegger e mort, Sartre, Camus… Ai fi zis că nu ne vom descurca. Dar purtăm lumea pe umeri fără ei. Ce surpriză.

VACANTA!


A venit vacanta pe care cu totii am asteptat-o atata. Si acum, ce? Bah…eu nu stiu. Da’ tare mi-e ca o sa pierd vremea in stil mic toata vara (gen: terasa->acasa) si nu-mi convine dar nici nu-mi vine a pune mana sa fac ceva concret. Momentan (de vreo 2 zile, zic), nu-mi vine sa citesc/ma uit la un film/desenez/fac foto/*insereaza hobby aici*. Dimineata mai nou o pierd ascultand muzica si efectiv vorbind, atat. Stau si ascult muzica. Mai special a fost ieri, ca am mers la o tura cu rolele cu o prietena, sa facem ceva miscare ca asa nu se mai putea (inca ma mir cum m-am putut trezi atat de devreme). Dar iata ca “asa se poate” din nou, azi iar am dormit cat a vrut muschii mei, si ma intorc la programul cu care deja m-am obijnuit/complacut. Desigur, sper din tot sufletul sa-mi vina cheful de a face ceva!

Daca nu, peste putin timp se schimba lucrurile vreau, nu vreau….Dar VREAU! Sambata noaptea luam trenul spre Bucuresti, unde vom urla ca niste distruse cand va aparea Molko pe scena (hai ca am fost subtila, ca sa nu ziceti ca ma laud) I can’t wait! Dupa ce ne intoarcem, e festivalul de teatru si voi incerca sa merg la cat mai multe piese. Si de ma iau cu forta (fight club-like).

Si acum, pe final, o melodie de vara (mai mult de vara trecuta pentru mine, dar ce conteaza?!)


Jocuri online pe care trebuie sa le joci


In acest moment internetul este plin de jocuri online. Acestea sunt atat de multe incat la o simpla cautare am senzatia ca sunt coplesita de numarul lor si nu stiu ce sa aleg. 
Ce este important de stiut este ca aceste jocuri se impart in mai multe categorii, fiecare oferindu-ti  o alta traire si abordand un alt gen de aventura/actiune. Pentru a va face mai usoara plimbarea voastra prin acest labirint a jocurilor online as vrea sa fac o clasificare a celor mai populare tipare de jocuri pe care le puteti intalni.
• Jocuri Racing –Daca ti-ai dorit sa fii pilot de curse si cred ca multi au avut astfel de vise, ai sansa sa experimentezi  senzatiile acestei meserii in spatiu virtual, evitand totusi riscurile ei. Scopul este sa fii mereu primul!
• Jocuri Shooting – condiserate a fi unul dintre cele mai bune moduri de eliberare a stresului, in aceste jocuri trebuie sa iti urmaresti adversarii si sa ii impusti evitand a fi omorat sau ranit.
• Jocuri cu Sporturi –aceste sporturi din mediu virtual sunt asemanatoare cu cele din viata reala.
• Jocuri Puzzle –presupun in general rezolvarea de mistere si au ca si efect o marire a puterii de concentrare si marire a inteligentei. Recomandate in principal copiilor.
Jocuri Dress up –foarte populare in randul copiilor aceste jocuri te duc in diferite scenarii. Scenarii in care poti sa reinventezi aspectul personajului principal care trebuie sa ajunga la diverse evenimente.
• Jocuri de carti – printre cele mai populare jocuri cu carti, sunt jocurile de cazino. Acestea la fel ca si jocurile din cazinourile reale pot provoca dependenta, mai ales in conditiile in care, multe dintre site-urile care au astfel de jocuri permit tranzactiile cu bani reali.
Daca vreti sa va jucati intrati pe http://www.jocurionlinehd.com
Sunt sigura ca, copilul din noi nu moare niciodata si majoritatea din noi adoram aceste jocuri. Aceste jocuri sunt unele din motivele pentru care calculatoarele noastre la munca sunt atent monitorizate.

Placebo at Romexpo Bucuresti


Am ajuns la Bucuresti pe la 11 dimineata. Am mers la hotel si prin mall si alea, alea. Eu eram super obosita, chiar ma gandeam cum voi face fata la concert. Ma rog, dupa ce ne-am odihnit cam o ora si jumatate, am pornit spre Romexpo. Am ajuns acolo la 5. Am urmarit oamenii, am ajuns toti la o poarta, de unde am fost trimisi inapoi, pe cealalta parte, pe cealalta poarta, (parea ca) pe celalalt capat de lume (Are vreun sens ca scriu toate astea? O sa incerc sa mai rezum.) Am ajuns la poarta corecta, era mai putina lume decat ma asteptam…Ne-au lasat inauntru in jur de 6, ceea ce a fost destul de frustrant caci am stat in soarele arzator, in cele *insert a bigger than 30 number here* aparente sau nu. Am primit bratara in patratele alb si negru facuta din hartie, pentru zona A (singura bratara in patratele alb-negru pe care o sa o port ever  ) ) Ne-am plasat cam in al 4-lea rand. Se vedea tot. TOT! Era ceva DJ care punea muzica (indie) si nu m-am abtinut sa ma batai, de parca nu eram destul de obosita. Dupa nu stiu cat timp de bataiala, a intrat trupa din deschidere: Expatriate, care au cantat ok, dar nimeni nu stia piesele, plus ca toti asteptam acelasi lucru, sigur nu pe ei. Eu stiam o piesa de la ei si-mi placea, dar nici macar n-au cantat-o. N-am murit de dezamagire, oricum. La un moment dat, au anuntat ultima piesa. Multimea in extaz.
A urmat o ora de nerabdare in care se instalau boxele gigantice, tobele imense, microfoane and all that jazz. Intr-un final, au aparut. Placebo. Multimea urla, eu de asemenea. Puteam sa vad totul atat de bineeee. Au inceput in forta cu Kitty Litter, apoi Ashtray Heart, Battle for the Sun, Soulmates never die (extazul atinge cote maxime), Every you every me (din nou, tipe isterice), Julien (se arunca un bat catre fani si aaaaahhhhh!!) The Never Ending Why, Black Eyed (aici cred ca eu am zbierat cel mai tare). La un moment dat, cineva ii arunca un pachet de tigari lui Molko,  “Thank you very much, children of Romania! Are you having fun yet? It’s fantastic to be in a country where you can smoke on stage” , zice el si iti aprinde o tigara. “From where we come from, in UK, they’re slowly taking away every piece of freedom that we have. It’s fantastic to be amongst you, filling our lungs together”. Urmeaza Meds, apoi Come Undone (o fana isi arunca sutienul pe scena). “You know what? I’m gonna have another cigarette!”, si ni se prezinta si trupa, cu ocazia asta. Special K, apoi Song to say goodbye, adica sfarsitul concertului. Nu. Primul bis Infra Red si Bitter End, apoi al doilea bis: Taste in men. Si gata. Mi-am luat afis, dupa aia am vazut ca au fost oameni care au primit autografe…asta e singurul regret.  A fost minunat. Mai vreaaau!

Avantajele rent a car

Inchirierea unei masini poate fi un avantaj mare pentru oameni care au nevoie sa calatoreasca pe o distanța semnificativa in alta tara sau alt oras pana unde nu pot merge cu masina proprie si opteaza pentru avion sau tren dar la locul respectiv este necesara deplasarea cu autoturismul.

Pentru asta firmele rent a car sunt la indemana oricui si au ca menire sustinerea confortului si a nevoilor clientilor oricat de pretentiosi ar fi acestia si indiferent de marca masinii pe care o solicita. Unele persoane nu tin cont de marca iar altele sunt foarte exigente avand nevoie de autoturism fie pentru a parcurge un drum neamenajat fie pentru a merge la intalniri.

Din acest punct de vedere i firma rent a car trebuie sa fie dotata atat cu masini sport cat si cu masini de lux.
Firmele de inchirieri auto Bucuresti sunt de ajutor de asemenea, atunci când  aveti de calatorit in timp ce masina dumneavoastra este la mecanic pentru reparatii sau ati vandut masina veche in vederea achizitionarii uneia noi dar tranzactia dureaza cateva zile si intervine o urgenta ce necesita deplasare cu masina. Inchirierile auto au o procedura destul de simpla si la indemana oricui incat sa va rezolvati treaba rapid.

Chiar si in concedii este bine sa aveti in vedere o firma de inchirieri masini deoarece este mult mai simplu de la aeroport sau gara sa va deplasati cu masina pentru a vizita si a va plimba fara sa fiti obligati sa depindeti de programul transportului in comun. In plus nedepinzand de transportul in comun puteti mult mai usor sa vizitati mai multe orase apropiate sau locuri pitoresti.
Piata rent a car este in plina dezvoltare in momentul de fata oferind servicii si preturi competitive astfel incat  sa fie la indemana sa testati un astfel de serviciu pentru a va da seama cat de util este.

Tipuri de stingatoare pentru incendiile provocate de circuite electrice


Incendiile din clasa C, adica cele ce au la baza scurt-circuitarea retelelor electrice – necesita o atentie sporita, tocmai datorita faptului ca se pot extinde foarte usor si nici nu pot fi stinse cu ajutorul apei. De fapt, in orice incediu din clasa C este interzisa total folosirea apei, intrucat apa este un bun conductor de energie electrica, factor ce poate duce la ranirea sau chiar decesul altor persoane.
 Pentru potolirea unui astfel de incendiu, se folosesc de regula mai multe tipuri de stingatoare, bazate pe pulbere ecologica, dioxid de carbon sau chiar pe halogen.

  1. Stingatoare incendiu cu pulbere ecologica. Sunt cele mai prezente pe piata de profil, intrucat ele pot fi folosite si in celelate clase de incendii. Avand ca agent propulsor hidrogenul si ca agent de stingere pulberea ecologica, un astfel de extinctor poate face fata cu succes oricarui tip de foc. Sigur, pentru a il mentine in buna stare de functionare e nevoie sa fie verificat odata la 30 de zile si reincarcat ori de cate ori este nevoie, dar in princpiu, e un tip de stingator (auto, industrial, pentru casa poate fi folosit in oricare sector) eficient;
  2. Stingatoare cu halogen. De regula, doar pompierii au astfel de unelte, intrucat sunt destul de scumpe, iar folosirea lor necesita o instruire prealabila. Cum functioneaza? Halogenul actioneaza asupra focului, oprind reactiile chimice ce au loc in timpul arderilor. Fiind gaz, nu produce alte pagube locului surprins de incendiu, insa are dezavantajul de a fi destul de toxic pentru oameni, motiv pentru care este folosit doar de catre specialisti;
  3. Stingatoare pe dioxid de carbon. Aceste extinctoare pot fi folosite in incendii din clasele B si C, in mare parte datorita faptului ca ele elimina oxigenul din jurul flacarilor, lucru care duce automat la stingerea incendiului. De asemenea, rarefiaza aerul din zona flacarilor, facand imposibila reluarea focului pe cale naturala. Totusi, tind sa se consume destul de rapid, chiar daca sunt extrem de eficiente;